Aberimus un'àtera chida (e s'annu nou) colende·nche in su sedatzu sas noas lòmpidas a edìcula cun sos giornales sardos. Deretu sa mirada est pro sos faeddos de su professore incarrigadu de ghiare su pranu de controllu massivu batijadu cun su sambenadu suo. Ite narat Crissanti? Lu leghimus in su tìtulu de abertura de La Nuova Sardegna: «Covid, prus personale bi cheret». «Su viròlogu Crissanti narat chi su momentu est fundamentale. Pro acumprire a su screening generale e dare impèllida a sa campagna de vatzinatzione bi cheret prus personale sanitàriu». Bi la sighit Luca Rojch cun su cummentu suo: «In gherra contra a su covid cun paritzos generales ma cun pagos sordados. S’allarme de su viròlogu Andrea Crissanti cheret chi sonet che a una sirena antiaèrea, ca in s’ìsula semus faghende sa batalla detzisiva contra a su virus corona». E bi la sighit fintzas a pàgina 3: «Sas assuntziones promìtidas dae sa Regione sunt a bellu a bellu, galu non bastant pro chi mudet su passu de su fronte anti-covid. Sas paràulas de s’assessore de sa Salude Mario Nieddu sunt istadas prus lestras de sas atziones. Si sa re-organizatzione de sos ospidales paret a bonu puntu, sas fortzas pro sustènnere su fronte dòpiu de su screening de massa e de sa vatzinatzione non bastant. Ma est pròpiu custu su passàgiu crae pro nch’ispèrdere su virus corona. In custas chidas sos disinnos pro ischire si sos meses imbenientes sa Sardigna at a devènnere regione priva de covid o si sos tzitadinos ant a dèvere bìdere sos colores de su gradu de sa libertade issoro». Sa neghe, a bisu de Solinas e de sos (àteros) guvernadores leghistas, est de su guvernu. Su documentu issoro l’agatamus in ambos sos giornales: «Est netzessàriu a garantire deretu cantu promìtidu dae su guvernu a sas regiones: personale sanitàriu pro efetuare sas vatzinatziones». Sa Sardigna, in s’ìnteri, nch’est galu in intro de sa segunda undada epidèmica. Cunforma a sos datos (leghimus in s’Unione sarda) de su fìsicu Roberto Battiston, «su nùmeru de sos infetados est de 8,6 bortas su de cabudanni». E semper in s’Unione nos narant cantos vatzinados bi cherent pro nche lòmpere a s’immunidade comunitària: «Su disafiu est mannu meda, mescamente si abbaidamus a sas pertzentuales de custas dies: su raportu intre doses presentes in sos depòsitos de sas Asl e sos vatzinos sumministrados est galu bassu, mescamente in Sardigna. Ma sa missione no est impossìbile. Pro nche lòmpere a su traguardu de s’immunidade de comunidade a concruos de su 2021 b’at a chèrrere s’immunizatzione de su 70% de sa populatzione. Pagu prus de unu millione e 100mìgia persones in s’Ìsula».
Sa gherra contra a su covid cun pagu personale
- Scritto da MP
- Ufìtziu limba sarda Meilogu
- Visite: 845