Resumu de sas atividades de s'Ufìtziu limba sarda de su Meilogu (Boruta, Turalva e Tiesi)

In beranu sunt comintzadas sas atividades de s'Ufìtziu limba sarda de su Meilogu in sas Comunas de Boruta, Tiesi e Turalva. In prus de sas tradutziones de sos avisos e de unas cantas delìberas amus bortadu in sardu (in forma bilìngue pro àere valore legale) domandas e modellos de autotzertificatzione, ma finas pàginas de istòria (sa cronologia de sas pesadas antifeudales in Tiesi) e de su territòriu nostru (ischedas de sas biddas) e novas in contu de fogos istiales (bortadu unu chirru de sa normativa de ocannu) e de impositzione fiscale locale (sa lìtera de su Sìndigu de Tiesi in pitzu de sa Tasi). Nos semus finas postos a disponimentu de sas atividades cummertziales pro “sardizare” sas publicidades issoro renessende·bi in parte mìnima ma cun resurtados de importu. Inoghe in suta sas àteras fainas acumpridas dae s'Ufìtziu.

Sa chirca sotziolinguìstica

Una punna de sas atividades de s'Ufìtziu fiat sa de ammaniare e acumprire una chirca sotziolinguìstica de sas tres biddas. Apo mòvidu dae sa netzessidade de iscumproare sos resurtos de sa chirca regionale de su 2006 pro chircare de cumprèndere si, a pustis de oto annos colados e cunforma a unu chirru minore de Sardigna, in su Meilogu amus sas matessi dinàmicas in contu de trasmissione e de comunicatzione, ma finas pro cumprèndere sas opiniones in contu de limba ufitziale e de grafia. Est istadu ammaniadu unu cuestionàriu cun unas cantas pregontas. Cale si siat tzitadinu/a residente in sas tres Comunas lu podiat compilare in su situ de s'Uls e (pro mèdiu de un'ischeda de pabiru imprentada) in sas tres domos comunales. Amus retzidu 18 cuestionàrios dae Boruta, 16 dae Turalva e 48 dae Tiesi. Belle che pare sa partetzipatzione de sos òmines (39 - 47,6%) e de sas fèminas (43 – 52,4%). Intre sas diferentes fàscias de edade amus retzidu 4 cuestionàrios dae parte de giòvanos dae sos 18 a sos 25 annos (su 4.9%); 27 (su 32,9%) de sos chi ant dae sos 26 a sos 40; 40 (su 48,8%%) de sos chi ant dae sos 41 a sos 65; 10 (su 12,2%) de sos chi nd'ant prus de 65. Sos datos postos inoghe mustrant una populatzione intervistada minuda a beru, ma devimus pensare chi sos abitantes de sas tres biddas no arribat a sos 5 mìgia (Boruta 292, Turalva 986, Tiesi 3047). Sos datos chi sighint, semper e cando, podent cunfirmare sa rapresentatividade de sa realidade sotziolinguìstica de su Meilogu. Su 56,1% de sos intervistados at naradu chi est istadu pesadu in sardu, su 37,8% at naradu chi nono; su 6,1% no at rispostu. Si cunfrontamus sos datos, sa cantidade de sos chi ant naradu chi nono cumbinat pagu prus o mancu cun sas primas duas fàscias de edade mentovadas, est a nàrrere (in totale) dae sos 18 a sos 40. Pregontende si imbetzes sos intervistados ant pesadu in sardu sos fìgios (amus postu “si no as fìgios non rispondas”) bidimus chi sa situatzione peorat: su 50% at rispostu chi emmo e s'àteru 50 chi nono. Custos pro more de diversas cajones: dae su de no àere imparadu su sardu in domo, a s'àere cojuadu una persone chi non lu faeddat. Semper e cando su sardu est faeddadu “meda” dae su 64,3% de sos intervistados (su 32,9%) at rispostu “pagu” e su 3,7% “nudda”). Ma sunt cunfirmadas sas tendèntzias a sa diglossia, giai mustrada a manera crara dae sa chirca regionale: su 63,4% nat-chi “dipendet dae sos cuntestos”. Cales sunt custos cuntestos? Cun sos amigos (70,7%); in domo (68,3%); traballende (29,3%); in iscola (6,1%). No ispantat chi s'iscola siat su logu in ue su sardu siat postu a banda prus de sos àteros. Cunforma a sos chi lu faeddant sunt in mancu sos chi l'impitant in s'iscritura: iscrient meda su 15,8%; nudda su 34,1%; pagu su 47,6%. Intre sos pagos chi iscrient in sardu sos prus sunt internàutas o impitadores de telefoneddos multimediales cun tecladu qwerty (su 31,7%). Su datu est de importu ca nche colat sa pertzentuale de sos “poetas” (18,3%). De giudu sos cunfrontos intre s'oralidade e s'iscritura intre sos òmines e sas fèminas e sas diferentes fàscias de edade. In sos concruos sos datos chi, nointames sas dificultades, nos mustrant su cuntzetu chi nd'ant sos sardos intervistados de sa limba issoro: su 97,6% narat chi no est unu dialetu de s'italianu ma chi est una limba a banda cun sos dialetos suos; su 94% diat chèrrere su sardu limba ufitziale paris cun s'italianu. Est a nàrrere, cheret una grafia unìvoca pro s'amministratzione, pro s'iscola e pro cada cuntestu.

Su cursu de iscritura in sardu

Movende dae sos datos regortos pro mèdiu de sos cuestionàrios de sa chirca, e dae sa netzessidade de dare unu contributu a sa punna de afortigare s'iscritura in sardu, amus ammaniadu custu cursu. S'scritura, amus bidu, est ispaniada meda in internet e pro mèdiu de sos dispositivos multimediales. Mancari chi su 78% de sos intervistados nàrgiat chi su sardu iscritu no est che pare a su sardu faeddadu (grafema e fonema non cumbinant), in sas retes sotziales (mesches in sos grupos facebook dedicados) paret chi si faeddet: fràsias càrrigas de paragògicas, cunsonantes eufònicas e àteras faddinas tìpicas de unu pòpulu chi no est istadu alfabetizadu in sardu. Su prus de sas oras de su cursu (tènnidu su 16, su 23, su 30 de santugaine, su 6 e su 20 de santandria) sunt istadas impitadas pro fàghere connòschere sas règulas ortogràficas e grammaticales de sa Limba sarda comuna. Teòricas sas primas duas letziones. In sa prima amus chistionadu de “su sardu oe” movende dae s'istòria de sa limba sarda finas a sa dialetizatzione sua, a su bilinguismu cun diglossia, a su bilinguismu verticale. In sa segunda amus chistionadu de sos “problemas de s'istandardizatzione” bidende, finas cun passàgios pràticos e iscritos, sas diferèntzias intre Lsu, Lsc, Arregulas campidanesas e propostas pro mudare sa Lsc (sas de Roberto Bolognesi). Sa punna de su cursu, finas cun esertzìtzios iscritos, fiat sa de arribare a fàghere fàtzile s'iscritura normada, finas cun solutziones locales (fizu, mezus in càmbiu de fìgiu, mègius etc...). Ant leadu parte 13 tzitadinos (11 fèminas e sos prus giòvanos). In contu de iscritura normada sunt istadas produidas unas cantas “nueddas” cumpartzidas in su contu Facebook de s'Ufìtziu. Una ispètzie de cursu in lìnia in ue su protagonista ispiegat cando una lìtera si impitat o nono; cando bi cheret mancari chi non si pronùntziet (e a s'imbesse); cando mudat sonu; cando bi cherent sas dòpias, s'apòstrofu, s'atzentu, su puntigheddu mesanu etc...

Sa rassigna de sos giornales

Pro duos meses (dae cabudanni a santandria) sas primas pàginas de sos giornales sardos (La Nuova e L'Unione) sunt coladas in “rassigna” in forma de artìculos in sardu. Pro mèdiu de custos amus proadu a dare a sos letores de su situ de s'Uls una visione “giornalìstica” de sa limba sarda. Difatis b'at àpidu unas cantas dificultades in sa tradutziones de sas locutziones sintèticas chi nch'intrant in sos tìtulos chi nos colant in suta de sos ogros cando leghimus sos giornales. Àtera utilidade de custa faina est istada sa de fàghere connòschere sos topònimos ufitziales, in sardu, de sas biddas in ue acadessiant sos fatos de crònaca divènnidos novas.

Sos addòbios pùblicos

Su 27 de santandria amus ammaniadu (in Tiesi) unu addòbiu cun Fabio Solinas de Àndala Noa, sa professora Ica Contini (Assessora comunale a sa Cultura) e su professore Diegu Corràine. B'ant leadu parte sos “cursistas” finas ca su tema ligaiat a sos de sas primas duas letziones de su cursu de iscritura: nornalizatzione e normativizatzione de sa limba sarda. Su 27 de nadale amus imbetzes presentadu (in Turalva) sas tradutziones in sardu de “Dubliners” de James Joyce e “The Canterville Ghost” de Oscar Wilde. Presente su tradutore Sarvadore Serra amus iscaretzidu sas problemàticas chi s'agatant in su traballu de tradutzione dae sa literadura istràngia; sa netzessidade de barigare sas versiones italianas pro non fàghere una tradutzione de sa tradutzione; sa chistiones lessicales e sa richesa de su sardu; sa possibilidade de lèghere in sardu locale cantu est istadu iscritu in Lsc.

Letziones de istòria e literadura

Pro more de s'organizatzione didàtica interna custas fainas s'ant a tènnere in su mese de ghennàrgiu. Sas classes interessadas sunt sa de bator e sa de chimbe de s'Istitutu tècnicu de Tiesi. In intro de sas letziones de sa professora Ica Contini s'ant a acumprire 5 oras in sa de bator e 3 in sa de chimbe. Sas primas chimbe pertocant s'istòria movende dae sa Rivolutzione frantzesa pro arribare a sa sarda de Angioy finas cun partes istoriogràficas (s'ant a cunfrontare sa Marsilliesa e s'innu antifeudale de Mannu). Sas àteras tres oras nch'ant a intrare in su coro de sa literadura sarda, de sa cultura orale sua e de s'assòtziu intre poesia a bolu, poesia iscrita e cantu a tenore. At a èssere analizadu su sonete de su poeta improvisadore Remundu Piras (“Sardu si ses sardu e si ses bonu...”), cantadu medas bortas a tenore e “programma” meru e sìncheru pro nch'intrare su sardu in iscola (“...si a iscola non nche la giughides...”).

Condividi

Ultime dalla galleria

Scarica Àndala App

Windows app  Android apk download

Newsletter

Iscriviti alla newsletter per rimanere aggiornato sulle ultime iniziative. Terms and Condition
Joomla Extensions powered by Joobi

Seguici su Telegram

Ricevi le notifiche di andalanoa.it su Telegram

Unisciti al nostro canale Telegram e ricevi gli aggiornamenti di Andalanoa.it (Info)

In sardu deo? Semper, cada die, a fitianu!

“IN SARDU DEO? SEMPER, CADA DIE, A FITIANU!‟

Con la cultura si possono fare grandi cose

Translate

Usiamo i cookie per migliorare la tua esperienza di navigazione e ricordare le tue preferenze. Maggiori info qui.

Registrandoti o accedendo al sito accetti espressamente le norme sulla privacy riportate in questa pagina